1 Atunci Olofern i-a zis: ΓÇ₧}ndr[zne\te, femeie, \i nu te teme ]n inima ta, fiindc[ eu niciodat[ nu i-am f[cut r[u cuiva care a ales s[-i slujeasc[ lui Nabucodonosor, regele ]ntregului p[m_nt. 2 |i acum, dac[ poporul t[u care locuie\te ]n munte nu mΓÇÖar fi dispre@uit, nici eu nu mi-a\ fi ridicat lancea ]mpotriva lui; a\a c[ ei singuri \i-au f[cut-o. 3 Dar spune-mi acum: De ce ai fugit de la ei \i ai venit la noi? C[ci tu spre m_ntuirea ta ai venit. }ndr[zne\te! }n noaptea aceasta vei sc[pa cu via@[, dar \i dup[ aceea. 4 Nimeni nu-@i va face r[u; dimpotriv[, se vor purta bine cu tine, a\a cum se ]nt_mpl[ cu slujitorii st[p_nului meu, regele NabucodonosorΓÇ¥.
5 Atunci Iudita i-a gr[it: ΓÇ₧Prime\te cuvintele roabei tale; s[ aib[ serva ta ]ng[duin@a de a-@i vorbi ]n fa@[, \i nici un cuv_nt mincinos nu-i voi spune st[p_nului meu ]n noaptea aceasta. 6 |i dac[ tu vei da urmare cuvintelor servei tale, Dumnezeu ]@i va duce lucrarea la bun sf_r\it, iar st[p_nul meu nu se va poticni ]n ceea ce \i-a pus ]n g_nd. 7 A\a cum Nabucodonosor, regele ]ntregului p[m_nt, e viu, \i a\a cum vie este puterea lui, a celui ce te-a trimis pe tine s[ pui ]n r_nduial[ tot ce este viu, a\a se face c[, doar datorit[ @ie, nu numai c[ oamenii ]i vor sluji, dar \i fiarele c_mpului \i vitele \i p[s[rile cerului vor tr[i prin puterea ta, pentru Nabucodonosor \i toat[ casa lui.
8 C[ noi am auzit vorbindu-se de ]n@elepciunea ta \i de iscusin@a duhului t[u; pe tot p[m_ntul se \tie c[ numai tu, ]n tot regatul, numai tu e\ti destoinic, iscusit \i ne]ntrecut ]n me\te\ugul r[zboiului. 9 |i acum, cuv_ntul pe care Ahior l-a gr[it ]n sfatul t[u ]l cunoa\tem \i noi, fapt pentru care oamenii din Betulia l-au l[sat cu via@[, iar el le-a spus tot ceea ce
